Programa se adresează institutorilor / învățătorilor / profesorilor pentru învățământul primar (absolvenți ai Școlilor Normale și ai Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori).
Obiective de formare
- Actualizarea și aprofundarea cunoștințelor de specialitate, de metodica specialității și a ethosului pedagogic în acord cu exigențele reformei învățământului;
- Dezvoltarea competențelor referitoare la aplicarea noului plan de învățământ, a strategiilor didactice active și a evaluării performanțelor școlare individuale și de grup, la reglarea-autoreglarea activității instructiv-educative;
- Dezvoltarea unor competențe corespunzătoare privind abordarea curriculumului școlar și analiza logico-funcțională a conținuturilor învățării.
Competențe în specialitate (gradul didactic II)
- de a aprofunda conținutul științific propriu disciplinelor de examen și tehnicile de informare, de a asimila alte informații;
- de a actualiza, prelucra, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul;
- de a valoriza valențele formative și educative ale conținutului;
- de a realiza corelații intra-, inter- și pluridisciplinare;
- de a valorifica conținutul disciplinelor de examen, formând comportamente raportate la valori;
- de a asimila tehnici de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluentă și expresivă;
- de a demonstra modul de gândire sistemic în abordarea disciplinelor de examen;
- de a dezvolta conținuturile și strategiile de asimilare, promovând învățarea participativă și creatoare.
Competențe psihopedagogice și metodice (gradul didactic II)
- de a asimila conținutul științelor educației;
- de a însuși teoria și metodologia studierii personalității copilului;
- de a realiza corelații între conținuturile asimilate;
- de a prelucra, transforma, adapta și dezvolta conținuturile prin aplicarea în situații educaționale specifice;
- de a valorifica conținuturile în contexte educaționale determinate;
- de a măsura, aprecia și de a lua decizii în scopul ameliorării / dezvoltării procesului instructiv-educativ;
- de a inova practica didactică.
Limba și literatura română
Competențe specifice
Candidații trebuie să aibă capacitatea:
- de a comenta scene din opere, fragmente lirice date;
- de a realiza eseuri structurate pornind de la fragmente date (lirice, epice, dramatice);
- de a realiza un eseu despre un personaj literar, în legătură cu o scenă semnificativă sau cu o imagine simbol;
- de argumentare a unei opinii referitoare la un personaj, la o operă literară;
- de a aplica normele limbii literare în contexte variate;
- de a argumenta apartenența unui text la un gen literar;
- de a realiza compuneri cu caracter funcțional;
- de a corecta abaterile de la normă;
- de a opera cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie;
- de a identifica și de a explica apartenența unor elemente de expresivitate la diferite niveluri ale limbajului;
- de a explica apartenența unui text la un stil funcțional.
Literatura română
I) Proză: Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Mihail Sadoveanu, Baltagul; Liviu Rebreanu, Ion; Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război; Mircea Eliade, La țigănci; George Călinescu, Enigma Otiliei; Marin Preda, Moromeții (vol. I).
II) Dramaturgia: I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută; Barbu Ștefănescu Delavrancea, Apus de soare.
III) Poezia: Vasile Alecsandri, Pasteluri; M. Eminescu, Sara pe deal, Revedere, Luceafărul; Al. Macedonski, Noaptea de decemvrie; G. Bacovia, Plumb, Lacustră; Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii; Tudor Arghezi, Testament; Nichita Stănescu, Leoaică tânără, iubirea.
IV) Teoria literaturii: Genuri și specii literare. Motiv, subiect, personaj (erou). Prozodia; procedee retorice. Procedee narative.
Limba română
I) Limbă și comunicare: Funcțiile limbajului. Stilurile funcționale ale limbii. Comunicarea orală și scrisă.
II) Fonetică și fonologie: Noțiuni generale. Principiile ortografiei limbii române. Aspecte funcționale. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentul. Particularități fonetice ale limbii române. Abateri de la normă și corectarea lor.
III) Lexicologie și semantică: Noțiuni generale. Semantica: polisemia, omonimia; relații semantice între cuvinte; sinonimia, antonimia. Mijloace de îmbogățire a vocabularului.
IV) Morfologie: Noțiuni generale. Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcțiile sintactice, locuțiunile substantivale). Articolul. Felurile articolului. Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Funcțiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor. Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politețe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire și adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ și interogativ și adjectivul pronominal interogativ și relativ. Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât. Pronumele și adjectivul negativ. Funcțiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor. Numeralul. Clasificare. Funcții sintactice. Ortografiere și ortoepie. Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale și impersonale. Locuțiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcții sintactice. Valori stilistice ale verbelor. Adverbul. Clasificare. Grade de comparație. Locuțiuni adverbiale. Funcții sintactice. Ortografierea adverbelor și a locuțiunilor adverbiale. Prepoziția. Clasificare. Regimul cazual al prepozițiilor. Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor. Conjuncții corelative. Locuțiuni conjuncționale. Interjecția. Clasificarea interjecțiilor. Funcții sintactice. Topica și punctuația. Valori expresive ale interjecțiilor.
V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziția. Criterii de clasificare. Felul propozițiilor. Fraza. Felul propozițiilor în frază. Rolul elementelor de relație în frază. Subiectul / Propoziția subiectivă. Predicatul / Propoziția predicativă. Atributul / Propoziția atributivă. Complementul direct / Propoziția completivă directă. Complementul indirect / Propoziția completivă indirectă. Complementul circumstanțial de loc / Propoziția circumstanțială de loc. Complementul circumstanțial de timp / Propoziția circumstanțială de timp. Complementul circumstanțial de cauză / Propoziția circumstanțială de cauză. Complementul circumstanțial de scop / Propoziția circumstanțială de scop. Complementul circumstanțial de mod / Propoziția circumstanțială de mod. Complementul circumstanțial condițional / Propoziția circumstanțială condițională. Complementul circumstanțial consecutiv / Propoziția circumstanțială consecutivă. Complementul circumstanțial concesiv / Propoziția circumstanțială concesivă.
Bibliografie — Limba și literatura română
Literatura:
- Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1988.
- Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române de la origini până în prezent, Editura Tempus DacoRomânia, București, 2006.
- Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II, Editura Minerva, București, 1980, 1981, 1983.
- Manolescu, N., Despre poezie, Editura Cartea Românească, București, 1987.
- Simion, Eugen, Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1974, 1989.
Limba română:
- *** Gramatica limbii române, vol. I, II, Editura Academiei, București, 2005.
- *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Academiei, București, 2005.
- *** Sinteze de limba română (coord. Theodor Hristea), E.D.P., București, 1984.
- Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București, 1997.
- Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iași, 1997.
Metodica predării limbii române — gradul didactic II
I. Reforma curriculară în învățământul primar
- Conceptul de curriculum.
- Finalitățile învățământului primar.
- Obiectivele ciclurilor curriculare ale învățământului primar.
- Motivarea psihopedagogică a organizării pe cicluri curriculare.
- Învățarea prin cooperare la limba română.
II. Curriculumul de limbă și literatură română în învățământul primar
-
Specificul curriculumului de limbă română în învățământul primar.
-
Receptarea mesajului oral: strategii de formare a comportamentului de ascultător; strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet); forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (I-II și III-IV); modalități de operare a relațiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, omonimie, antonimie, polisemie).
-
Exprimarea orală: strategii de formare a comportamentului de emițător; componentele comunicării dialogate; adaptarea la particularitățile interlocutorului; comunicarea prin imagini; metode și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale.
-
Receptarea mesajului scris. Exprimarea scrisă.
- Strategiile învățării citirii și scrierii la clasa I: metode de învățare a citirii și scrierii folosite la clasa I; specificul utilizării mijloacelor de învățământ în lecțiile de limba română la clasa I;
- Modalități de tratare diferențiată a elevilor în procesul de învățare a citirii și scrierii;
- Tipuri de activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris și la dezvoltarea exprimării scrise:
- a) Textul narativ: elaborarea planului de idei; rezumatul; povestirea; personajul literar; dialogul; descrierea;
- b) Textul liric: specificul abordării textului liric în învățământul primar;
- c) Textul nonliterar: specificul abordării textului nonliterar în învățământul primar.
-
Organizarea textului scris în funcție de scopul redactării:
- Planul inițial al compunerii, părțile unei compuneri etc.;
- Contexte de realizare pentru clasele II-IV: scrierea funcțională (biletul, scrisoarea); scrierea imaginativă (tipurile de compuneri); scrierea despre textul literar (povestirea, rezumatul).
-
Particularitățile însușirii normelor limbii literare în clasele I-II și III-IV.
-
Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul lecțiilor de limba română.
-
Modalități de dezvoltare, fixare și nuanțare a vocabularului elevilor.
-
Lectura suplimentară la clasele I-IV.
-
Organizarea activităților extracurriculare și extrașcolare.
-
Proiectarea conținuturilor la disciplinele opționale.
III. Evaluarea — activitate de măsurare, de interpretare a datelor și de adoptare a deciziilor educaționale
Rolul standardelor curriculare de performanță. Realizarea evaluării nivelului de pregătire a elevilor în funcție de standardele curriculare de performanță. Specificul aprecierii elevilor prin calificative. Elaborarea descriptorilor de performanță la disciplinele opționale. Evaluarea activităților extracurriculare. Criterii de selectare a manualelor școlare. Autoevaluarea cadrelor didactice.
Bibliografie — Metodica predării limbii române
- *** Colecția revistei Învățământul primar, Editura Discipol, București, 1998–2008.
- *** Programe școlare pentru învățământul primar, Comisia Națională pentru Curriculum, Editura Corint, București, 2004.
- Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura Emia, Deva, 2007.
- Ilica, Anton, Didactica limbii române în ciclul primar, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2004.
- Nicolescu, Estera, Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar, Editura Egal, 2003.
- Nuță, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, București, 2000.
- Șerdean, Ion, Didactica limbii și literaturii române, Editura Corint, București, 2006.
Literatura pentru copii — gradul didactic II
Conceptul de literatură pentru copii. Genuri și specii literare accesibile copiilor. Valoarea instructiv-educativă. Accesibilizarea operelor.
1. Genul liric
Lirica populară: Doina. Cântecul de leagăn. Colinda (exemplificări). Proverbe. Zicători. Ghicitori. Folclorul copiilor (cântece-formulă, recitative, numărători).
Lirica cultă: Imnul. Pastelul (exemplificări). Poezii despre frumusețile naturii. Poezii despre viețuitoare. Universul copilăriei oglindit în versuri. Poezii despre patrie. Tabloul în proză (exemplificări).
2. Genul epic
Basmul: Definiție, teme, motive, mesaj și compoziție, subiect, personaje. Noile structuri ale fantasticului și miraculosului: M. Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă; I. Creangă, Fata babei și fata moșneagului; I. Creangă, Capra cu trei iezi; Frații Grimm, Alba ca zăpada; Charles Perrault, Scufița roșie; B. Șt. Delavrancea, Neghiniță.
Legenda: Valori morale și estetice. Călin Gruia, Legenda Florii-soarelui; V. Alecsandri, Legenda rândunicii și Legenda ciocârliei; Condeiele lui Vodă, Babele din vol. Din legendele românilor, Editura Ion Creangă.
Snoava: Definire. Trăsături. P. Dulfu, Isprăvile lui Păcală.
Schița. Povestirea. Romanul. Natura și viețuitoarele: E. Gârleanu, Căprioara; I. Alexandru Brătescu-Voinești, Puiul. Universul copilăriei evocat în schițe și în povestiri: M. Sadoveanu, Dumbrava minunată; M. Sântimbreanu, Recreația mare; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie. Povestiri și schițe care evocă trecutul istoric (exemplificări).
Literatura de aventuri: C. Petrescu, Fram, ursul polar.
Literatura științifico-fantastică: Scurt istoric. Definirea conceptului. S.F. – trăsături caracteristice. Jules Verne, 20.000 de leghe sub mări.
Fabula: Definire. Trăsături caracteristice. T. Arghezi, Tâlharul pedepsit; G. Alexandrescu, Câinele și cățelul; La Fontaine, Corbul și vulpea.
Literatura de informare științifică: Definire. Caracteristici (exemplificări).
3. Dramaturgia actuală pentru copii
Vasile Alecsandri, Sânziana și Pepelea; Zaharia Bârsan, Trandafirii roșii.
Bibliografie — Literatura pentru copii
- Bodiștean, Florica, Literatura pentru copii, dincolo de story, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007.
- Buzași, Ion, Poezia în ciclul primar, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004.
- Gherghina, D., Buzași, Ion et al., Literatura pentru copii și adolescenți, Editura Didactica Nova, Craiova, 2008.
- Goia, Vistian, Literatura pentru copii și tineret, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003.
- Pop, Mihai; Ruxăndoiu, Pavel, Folclor literar românesc, E.D.P., București, 1999.
- Stoica, Cornelia; Vasilescu, Elena, Literatura pentru copii (Manual pentru Școlile Normale, cls. a XII-a), E.D.P., București, 1998.
Programe școlare de referință
Programa de examen este formulată pe obiective, dar predarea și exemplele cerute la examen se raportează la programele școlare în vigoare, construite pe competențe:
- Comunicare în limba română — clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a (OMEN nr. 3418/19.03.2013);
- Limba și literatura română — clasele a III-a și a IV-a (OMEN nr. 5003/02.12.2014).